Atracții turistice

Vâlcele: Tratament natural zilnic direct de la sursa izvorului,cu apa ce contine magneziu de 335/mg/l foarte buna in combaterea stresului ,siliciu in cantitate de 53,68 mg/l pentru reconstructia oaselor si multe alte minerale pentru buna functionare a organismului nostru.

Vâlcele a reprezentat cândva kilometrul ZERO al balneologiei, aici având loc primul Congres de balneologie din Europa.

„Castrum aqua vivarum“, aşa cum au denumit romanii această aşezare.

Clima şi apele minerale cu efect curativ pentru cei suferinzi de ficat, inimă sau reumatism au devenit cu timpul tot mai cunoscute.

Contele Nemeş

Valoarea staţiunii este recunoscută şi de mari capete încoronate ale Europei care au venit să se trateze pe meleagurile din Vâlcele. Un rol hotărâtor în definirea profilului de staţiune l-a avut contele Nemes, care în anul 1770 a ridicat prima unitate de cazare.

Principele sârb

Milos Obrenovici a beneficiat şi el de efectele curative ale apelor de la Vâlcele, iar drept recompensă pentru rezultatele miraculoase ale tratamentului a construit biserica ortodoxă deschisă şi astăzi în localitate.

Familii nobiliare

Exemplul familiilor nobiliare a fost urmat şi de alţi oameni de seamă ai vremii, de la Regele Ferdinand la Nicolae Bălcescu, Vasile Alecsandri şi Titu Maiorescu.

Vâlcele renaşte acum din propria cenuşă

La vremea aceea Vâlcele avea un aer cosmopolit, băi amenajate, alei de promenadă, vile în stil elveţian, foişoare unde cânta fanfara, restaurante cunoscute.

Centrul dispune de două piscine de îmbăiere, una cu apă caldă și una cu apă rece, patru băi cu cadă în care se poate face hidroterapie cu apă minerală pucioasă de la izvorul “Fântâna Pucioasă”, o saună finlandeză și o cameră salină.

Localnicii povestesc despre apa din zonă că a fost folosit la vindecarea unor boli de piele sau ale aparatului digestiv, pentru revenirea din paralizie.
Centrul foloseşte apa minerală de la Izvorul Elisabeta, care este o apă minerală feruginoasă, carbogazoasă, calcică şi magneziană. Se poate folosi în cura internă pentru ameliorarea simptomelor bolilor aparatului digestiv și renal. Băile carbogazoase sunt indicate pentru tratarea afecțiunilor cardio-vasculare, a bolilor vasculare periferice, a hipertensiunii arteriale, a cardiopatiei ischemice cât și la tratarea afecțiunilor aparatului locomotor.

Antecesorul castelului de azi a fost atestată în documente prima dată în 1773. Inventarul din acest an al moşiilor familiei Benkő din Arcuş, menţionează două conacuri aparţinând familiei. Una dintre ele a fost construită din piatră, şi era situată în partea de jos a satului (pe această proprietate se afla şi o moară). Înainte de 1823 conacul a trecut în posesia familiei Daniel din Vârghiş. Inventarul din 1829 despre posesiile lui Elek Daniel (1783–1848) descrie conacul din Arcuş ca o clădire fără etaj, care cuprindea şapte încăperi, la vest şi la nord fiind delimitată de câte-o prispă. În ambianţa clădirii principale se găsea o moară, grădină, diferite clădiri agricole, casa pustnicului, casa pentru oaspeţi şi o casă de scăldat.

Contele György Kálnoky a cumpărat moşia din Arcuş în 1840, dar în anul 1844 el s-a stins deja din viaţă. După moartea contelui proprietatea a trecut în posesia văduvei, contesa Anna Haller (1816–1878). E foarte probabil, că soţii au construit capela de lângă castel, cândva între anii 1840–1845, deoarece hramul capelei catolice este Sf. Gheorghe, iar clopoţelul capelei a fost turnată înainte de 1845 cu hramul Sf. Ana.

Șugaș Băi este o stațiune turistică din județul Covasna.

Stațiunea este situată la opt kilometri de Sfântu Gheorghe, în zona periurbană a acestuia, aparține de municipiu și este căutată atât pentru mofete și izvoarele de apă minerală, cât și pentru posibilitățile practicării sporturilor.

În stațiune, schiorii au la dispoziție o pârtie în lungime de 500 de metri și una de 250 de metri, dotate cu teleschi, instalație de nocturnă și tunuri de zăpadă.

Orasul Covasna se numara printre acele destinatii turistice cunoscute foarte bine de catre cei care merg la tratamente balneo, in special cei trecuti de a doua varsta.

Pentru tineri este totusi un oras aproape necunoscut, dar pentru ca in ultimii ani au aparut noi investitii in hoteluri, infrastructura si facilitati de distractie, dincolo de celebrele tratamente, mi-am propus sa va scriu cateva informatii despre acest loc cu aer curat si 1000 de izvoare de ape minerale. Cand spui statiunea Covasna te gandesti in special la turismul de sanatate si relaxare, iar aproape jumatate din turistii care ajung anual in judetul Covasna, despre care am mai scris, vin la tratamente sau relaxare in statiunea cu acelasi nume.

Covasna este in primul rand o statiune balneoclimaterica ce dispune de o varietate de surse de ape minerale, de numeroase mofete (emanatii de CO₂) si de un cadru natural pitoresc, ideal pentru un sejur de relaxare si refacere. Situata in centrul tarii, la o ora distanta de Brasov si la 3,5 ore de Bucuresti, aceasta statiune balneo este foarte accesibila pentru multi romani, fiind destul de usor de ajuns aici din Moldova, Muntenia si, evident, Transilvania.

Biserica Neagră

Biserica Neagră (în germană Die Schwarze Kirche) este biserica parohială a comunității evanghelice luterane din Brașov, situată în centrul municipiului Brașov. Clădirea gotică a fost parțial avariată în incendiul ce a urmat invaziei temporare a turcilor din 1689, când zidurile ei s-au înegrit și a primit numele actual. Denumirea populară de după incendiu, „Biserica Neagră”, a fost acceptată oficial în secolul al XIX-lea.

Biserica Neagră este unul dintre cele mai reprezentative monumente de arhitectură gotică din România, datând din secolele XIV-XV. Având o lungime de peste 89 de metri este considerată a fi cea mai mare biserică din România. Datorită mărimii ei, când a fost finalizată a primit titlul de Cea mai mare biserică dintre Viena și Constantinopol.

Strada Sforii

Strada Sforii este localizată în municipiul Brașov, România, între străzile Cerbului și Poarta Șchei. Existența ei este atestată în documentele din secolul al XVII-lea ca un simplu coridor, pentru a ajuta munca pompierilor. Lățimea Străzii Sforii variază între 1,11 și 1,35 m, ceea ce îi conferă titlul de cea mai îngustă stradă a orașului Brașov. Strada Sforii, cu o lungime de 80 metri, reflectă tendințele de urbanizare a Brașovului medieval.

Strada Sforii este cea de a treia cea mai îngustă stradă a Europei (după Spreuerhofstraße din Germania care are o lățime cuprinsă între 31 și 50 cm și Parliament Street din Anglia cu o lățime aproximativă de 122 cm).

Canionul Șapte Scări

Canionul Șapte Scări este un defileu săpat în calcare jurasice din partea vestică a munților Piatra Mare, în județul Brașov, România. Lungimea lor este de 160 metri cu o diferență de nivel de 58 de metri, la o altitudine de 948 metri. Defileul este format din șapte trepte cu înalțimi între 2.5 și 15 metri, care îi dau numele și care se transformă în cascade când volumul de apă al pârâului Valea Șurii de Piatră, afluent de stânga al Șipoaiei, este ridicat. Traseul poate fi parcurs cu ajutorul unor scări, nefiind nevoie de echipament specializat.

Șapte Scări adâncite în calcare jurasice, păstrează urmele evoluției morfologice recente a întregului masiv. Epigeneza accelerată a determinat adăncirea în conglomerate cretacice și apoi în calcare jurasice a pârâului, având ca rezultat formarea unor rupturi de panta (cele șapte cascade) ce se succed pe talveg (înălțimi de 2,5 – 15 m) și au la bază marmite de eroziune. Evoluția văii s-a produs pe traseul complex al unei rețele de falii și diaclaze, ce au deschis condiții pentru apariția unor tuburi de presiune din care se păstreaza marmitele laterale etajate pe versanți, de vârstă cuaternară

Poiana Brașov dispune de 12 pârtii de schi cu grade diferite de dificultate (Bradul – 458 m, Kanzel – 350 m, Sulinar – 2441 m, Ruia – 540 m, Subteleferic 1 – 495m, Subteleferic 2- 2220 m, Lupului – 2860 m, Drumul Roșu – 3821 m, Stadion – 300 m)^[1], terenuri de sport, un lac, discoteci, baruri și restaurante. Cazarea este asigurată în hoteluri de lux, pensiuni, vile sau cabane. De asemenea, în Poiană se află o stație de ambulanță și una de poliție precum și un oficiu poștal.

Stațiunea este de asemenea recomandată pentru tratamentul nevrozei astenice, pentru stări de epuizare si surmenaj fizic și intelectual, pentru anemii secundare și boli endocrine, pentru boli ale aparatului respirator. Deseori, iarna, temperatura ajunge la -15^oC.

Lacul Sfânta Ana este singurul lac vulcanic din Europa. Este situat în masivul Ciomatudin județul Harghita, în stânga râului Olt, în apropiere de stațiunea Tușnad. Lacul este așezat pe fundul craterului unui vulcan stins, denumit Ciomatu Mare (în maghiară Nagy-Csomád), din masivul vulcanic Puciosu, locul celei mai recente erupții vulcanice în Carpați și în Europa de Est, care a avut loc acum câteva zeci de mii de ani (probabil mai recent de acum 42.000 ani).

Lacul Sfânta Ana se află la o altitudine de 946 m. De formă aproape circulară, similar cu o paletă de pictor, are o lungime de 620 m și o lățime maximă de 460 m, o suprafață de 19,50 ha și o adâncime maximă de 7 m. Lacul își completează apele numai din precipitații, neavând izvoare. Puritatea apei se apropie de aceea a apei distilate, cu numai 0,0029 ml minerale. Capacitatea trofică redusă a apei lacului se datorează și emanațiilor mofetice prin fundul lacului și prin pereții craterului.

Turiștii veniți la lacul Sfânta Ana nu au nevoie de prognozele meteorologilor pentru a afla cum va fi vremea, ei având la îndemână o metodă empirică, dar exactă, oferită de muntele vulcanic: cele două fisuri formate în munte care prevestesc vremea. Localnicii știu că “Dacă emanațiile din fisuri pișcă la nas, atunci e semn de furtună, iar dacă nu, ziua va fi însorită, tocmai potrivită pentru drumeții”. Fenomenul are o explicație științifică. În munte se desfășoară încă o activitate post-vulcanică, sensibilă la orice schimbare a presiunii atmosferice. Când presiunea atmosferică scade, gazele, precum bioxidul de carbon și sulful, urcă spre suprafață și inundă fisurile cu un miros înțepător, semn că vine ploaia.

Peștera Liliecilor cu o suprafață de 4,80 ha^[3], are statut de monument natural național și se înscrie în zona specială de protecție a Parcului “Piatra Craiului”.

În galerii există specii rare de lilieci, care ar trebui să fie studiate doar de specialiști, care să știe cum trebuie tratat un astfel de obiectiv. Ar trebui să fie închisă publicului larg această peșteră. Peștera Liliecilor se află pe platforma Branului, la o altitudine de 950 m. Incinta are o lungime de 162 m, fiind modelată în calcare jurasice. Peștera este o grotă caldă, cu umiditate moderată și este presarată cu multe formatiuni calcaroase, cu „lacrimi ale pământului” și săli ce au tavane cu colorit diferit. Prin Peștera Liliecilor curge un pârâiaș plin de mâl. Deși nu este necesar un echipament special, o lanternă fiind suficientă, este bine să aveți un echipament de protecție, pentru a evita murdărirea cu argilă și urme de guano, excremente ale liliecilor, justificate de existența în Peștera Liliecilor din satul Peștera a numeroși lilieci solitari sau grupați în colonii.

Specialiștii de la administrația Parcului Național “Piatra Craiului” sunt de părere că peștera nici măcar nu ar trebui să fie vizitată, deoarece se pune în pericol habitatul mamiferelor de la care îi provine numele, respectiv liliecii. “Aici suntem în dezacord cu cei de la Primăria Moieciu, care vor să transforme peștera în obiectiv turistic.